miercuri, 21 iulie 2021

Veterinarului dumneavoastră i-a fost spălat creierul?

Este întrebarea pe care o pune David Jackson, în articolul cu același titlu, publicat pe site-ul independent All About Dog Food (abreviat AADF – tradus „Totul despre hrana pentru câini”).

Traducerea lui urmează mai jos.  După ea, se găsesc câteva informații despre autor și despre alte două articole legate de cel prezent.

Pentru cei ce nu au răbdare să citească, iată una dintre concluziile articolului, sub forma unui citat:

Veterinarului dumneavoastră i-a fost spălat creierul?

08 septembrie 2020 | De David Jackson, AllAboutDogFood.co.uk

 

În cazul în care medicul veterinar v-a recomandat o dietă specializată veterinară sau cu prescripție medicală pentru animalul dvs. de companie, să știți că nu sunteți singurul. De-a lungul anilor, alimentele pentru animale de companie au devenit o sursă importantă de venituri pentru aproape toate cabinetele veterinare, iar alimentele veterinare – adică alimentele care sunt disponibile numai prin cabinetele veterinare, sunt alese pentru comercializare de nenumărați veterinari din toată țara (Marea Britanie, n.t.) și din lume.

Dar, cu atâtea opțiuni alimentare și filozofii de hrănire, de ce sunt aceste game înguste, de la doar o mână de companii, atât de populare printre veterinari?  În acest articol vom analiza ce sunt alimentele veterinare, cine le fabrică și căile extraordinare pe care aceste companii le-au parcurs pentru a se asigura că alimentele lor sunt singurele pe care le are în minte medicul veterinar.

Cei Trei Mari

După cum am examinat în articolul nostru anterior (traducerea se află aici), trei companii multinaționale gigantice, Mars, Nestlé și Colgate Palmolive, domină absolut industria alimentelor pentru animale de companie, reprezentând împreună aproape 90% din vânzările globale.  Aceste companii produc, de asemenea, cele mai vândute trei game de alimente veterinare din lume - Dietele veterinare Royal Canin, Dietele veterinare Purina și Dietele cu prescripție Hill’s, fiecare dintre acestea fiind susținută de o armată de veterinari din întreaga lume.

Dietele veterinare

 

Cu ambalajele lor clinice, asemănătoare medicamentelor, dietele veterinare sunt, în general, destul de ușor de observat.  Asemănarea lor cu medicamentele nu este o întâmplare.  Producătorii sunt foarte dornici ca dvs. și veterinarul dvs. să considerați aceste alimente ca fiind specializate și medicinale - că aceste alimente remarcabile vă vor vindeca animalul de companie de orice boală cu care s-ar confrunta.  Totuși, multe probleme de sănătate pentru care dietele veterinare ajung să fie recomandate, incluzând majoritatea afecțiunilor dinților, articulațiilor, pielii, probleme cu greutatea, tulburări digestive, precum și o serie de afecțiuni mai grave, pot fi adesea gestionate la fel de eficient sau chiar mai bine prin intermediul alimentelor „obișnuite” de calitate înaltă, pentru câini.  Am tratat subiectul destul de pe larg în articolul nostru Alimentele cu prescripție pentru animale de companie (traducerea se află aici), astfel că nu este nevoie să ne repetăm prea mult aici.

Așadar, dacă dietele veterinare sunt doar una dintre numeroasele modalități de a hrăni în mod eficient animalele de companie bolnave (și, fără îndoială, pentru cele mai multe, nu este cea mai bună), de ce oare, atât de mulți veterinari le recomandă atât de pasional?

Școli de veterinari sponsorizate

În Marea Britanie există șapte universități care oferă diplome în științe veterinare.  Mulți, inclusiv eu, ar susține că nutriției nu i se acordă o atenție suficientă în programa de învățământ a acestora, de multe ori apărând doar ca subiect secundar, de două sau trei ori pe parcursul celor cinci ani de studiu.  Totuși, acest studiu nutrițional sărac va sta la baza viitoarelor recomandări alimentare ale unui veterinar, iar Cei Trei Mari nu au întârziat să-și dea seama de importanța sa.

Din cauza subfinanțării cronice (sau, în unele cazuri, doar a lăcomiei), multe universități sunt foarte deschise către surse externe de venituri și sunt fericite să accepte „sponsorizarea” de la companii, în ciuda conflictelor de interese flagrante.  De-a lungul deceniilor, Cei Trei Mari au exploatat această situație pentru a stabili legături din ce în ce mai strânse cu școlile de veterinari din întreaga lume, oferind finanțare și sprijin în schimbul câtorva concesii.

Dovada de netăgăduit

Mulțumită unei serii de cereri în spiritul liberului acces la informații făcute de UKRMB (UK Raw Meaty Bones), au fost dezvăluite o serie de documente care demonstrează adevărata natură a cooperării dintre școlile de veterinari și Cei Trei Mari producători de alimente pentru animale de companie, precum și efectele de anvergură pe care această cooperare este probabil să o fi avut asupra înțelegerii nutriționale a veterinarilor noștri.

Puteți arunca dvs. înșivă o privire asupra documentelor și vă îndemn să faceți asta dacă aveți timp, deoarece acestea sunt extrem de edificatoare.  Cele mai revelatoare sunt un șir de scrisori între Universitatea din Edinburgh și Pedigree (alias Mars Corp / Royal Canin) în anii '90.  Am rezumat acordul mai jos:

Universitatea Edinburgh și Pedigree [1]

Din 1992 până cel puțin în 2003, Pedigree a plătit Universității din Edinburgh peste 20.000 de lire sterline anual și în schimb ...

 -       Universitatea a creat funcția cu normă întreagă de „Rezident în nutriție clinică” pentru a fi ocupată de personal desemnat de Pedigree, fiind și plătită de companie.

-        Rezidentul a fost responsabil pentru:

o   Predarea nutriției animale către studenții veterinari, studenții asistenți medicali veterinari și medicii veterinari deja licențiați.

o   Oferirea de sfaturi nutriționale publicului prin intermediul Clinicii pentru animale mici a Universității.

o   Implementarea proiectelor comune de cercetare între universitate și Waltham (ramura de cercetare a Pedigree). Acordul prevedea că această cercetare va fi publicată numai după „revizuirea de către Waltham”.

-        Universitatea a fost de acord ca în Facultatea de Medicină Veterinară, inclusiv în Policlinici și în clinicile de „Primă opinie”, să fie utilizate exclusiv produse „Pedigree Petfoods”.

-        Pedigree a oferit personalului universitar o pregătire „cuprinzătoare” în „scheme de generare de bani”, incluzând comercializare, abilități de vânzare cu amănuntul și consiliere pentru sănătatea animalelor de companie.

-        Edinburgh a fost de acord să „determine personalul să respecte principiile comerțului cu amănuntul”.

-        „Conținutul Programei de predare în domeniul animalelor mici va fi evaluat, împreună cu Pedigree Petfoods și Waltham, în vederea includerii celor mai recente informații nutriționale disponibile ... în curs”.

-        Vorbitorii, materialele scrise și vizitele promoționale ale altor producători de alimente pentru animale de companie au fost interzise.

-        Într-un alt acord cu Royal Canin (alias Pedigree) [2], Universitatea din Edinburgh este de acord să țină în deplin secret înțelegerile sale cu compania, inclusiv față de propriul personal al Universității.

Chiar și după ce am citit acordul pentru a douăsprezecea oară, încă nu-mi vine să cred îndrăzneala lui.  Esența este că o universitate foarte respectată acceptă bani în schimbul faptului că permite unui angajat al Pedigree să se prezinte ca membru al facultății pentru a „educa” veterinarii actuali și viitori în domeniul nutriției și pentru a efectua cercetări nutriționale în numele universității.  Faceți o pauză și gândiți-vă la asta.

Și de parcă acest lucru nu ar fi fost suficient, Universitatea a acceptat apoi ca personalul să-i fie instruit ca vânzători de Pedigree.

Și apoi își ia angajamentul că-i permite lui Pedigree să-i modifice programa de învățământ?!

Oricât de incredibil pare acest acord, el s-a derulat cu adevărat timp de cel puțin 11 ani (și ar putea fi foarte bine în derulare și astăzi) și și-a lăsat, fără îndoială, amprenta asupra miilor de studenți veterinari care au trecut prin Universitatea Edinburgh în acei ani.

Din păcate, Edinburgh este departe de a fi singura.  După o altă cerere de liber acces la informații a UKRMB, Universitatea din Liverpool a recunoscut că are un lector cu normă întreagă și o asistentă medicală veterinară pe statul de plată Royal Canin, precum și că numeroase prelegeri sunt „sponsorizate” de companiile de hrană pentru animale de companie [3].  Și, judecând după numeroasele dezvăluiri similare care au ieșit la iveală cu privire la alte școli de veterinari, atât de aici, cât și din străinătate, se pare că puține, dacă nu cumva niciuna, vor fi scăpat de influența Celor Trei Mari [4] [5] [6] [7] [8].

În mod uimitor, însă, nimic din toate acestea nu pare să încalce nicio lege. Potrivit RCVS (Colegiul Regal al Medicilor Veterinari), „în timp ce un curs de medicină veterinară trebuie să conducă la obținerea competențelor de bază, modul în care aceste cunoștințe sunt obținute rămâne în responsabilitatea universității”.

Manuale de nutriție

Dar lucrurile nu se opresc aici. Toți studenții au nevoie de manuale, dar referitor la hrana animalelor mici, există doar câteva dintre care pot alege. Dar ghici ce, și acestea sunt făcute tot de Cei Trei Mari!

Cel mai popular manual pe această temă, intitulat „Nutriție clinică pentru animale mici” este realizat de Hill's.  Tot ei fac, de asemenea, ghidul însoțitor „Consultare rapidă” și „Cheia nutriției clinice”.  Cele mai cunoscute texte ale Royal Canin sunt Enciclopedia Nutriției Clinice Canine și Enciclopedia Nutriției Clinice Feline.

Probabil că nu vă va surprinde să auziți că aceste texte nu sunt ceea ce majoritatea oamenilor ar numi „imparțiale” cu privire la hrana pentru animale de companie.  Cele două Enciclopedii Royal Canin de Nutriție Clinică (puteți vedea o versiune online a ediției canine aici ) sunt deosebit de lipsite de bun simț.  De exemplu, Enciclopedia Canină dedică mai mult spațiu promovării hidrolizatului de izolat de proteine din soia (un ingredient obișnuit Royal Canin) decât explorării întregului subiect al preparării acasă a hranei pentru animalele de companie.

Dar ceea ce este și mai îngrijorător este modul desăvârșit în care aceste cărți îmbină știința nutrițională cu știința de a face bani.  Întregul ultim capitol, intitulat „Integrarea nutriției în practica clinică” este în esență un set lung de instrucțiuni despre cum să vindeți cât mai mult Royal Canin posibil.  Include informații despre cum să poziționați cel mai bine alimentele pentru a crește vânzările și include chiar și schema de mai jos care ilustrează aranjamentul optim al rafturilor.

Ultima frază din întregul manual rezumă perfect modul în care Royal Canin privește animalele dvs. de companie bolnave: „În mod ideal, spațiul ar trebui să fie organizat în așa fel încât proprietarii să fie conduși să cumpere o nouă provizie de alimente pentru câinele lor și chiar să cumpere noi produse pentru câine pe care nu le-au mai văzut până acum (de exemplu, batoane de mestecat pentru igiena dentară)".

Nu uitați că această carte este una dintre sursele principale de informații cu privire la nutriția animalelor de companie pentru veterinarii în devenire.

„Educație” continuă

De-a lungul carierei, majoritatea medicilor veterinari vor continua să-și extindă cunoștințele prin participarea la prelegeri, seminarii și conferințe și prin urmărirea articolelor de specialitate și revistelor veterinare.  Necazul este că Cei Trei Mari le au și pe acestea la mâna lor.

Aceleași universități și membrii personalului lor provenit de la Cei Trei Mari, sunt cei care țin prelegeri și acționează ca vorbitori la seminarii și conferințe. Aceștia redactează, de asemenea, majoritatea articolelor științifice despre nutriția animalelor de companie și tot ei sunt cei care efectuează revizuirea științifică a materialelor scrise de alții. Și dacă aruncați o privire la lista sponsorilor pentru oricare dintre marile asociații și evenimente veterinare din întreaga lume, veți observa în curând că aceleași trei nume de companii apar din nou și din nou.



Lista sponsorilor dintr-un pliant AVA (Australian Veterinary Association)

Congresul BSAVA (British Small Animal Veterinary Association – Asociaţia Veterinară Britanică pentru Animale Mici), de exemplu, una dintre cele mai mari adunări veterinare anuale din țară, este sponsorizat de toți Cei Trei Mari (Hill's, Royal Canin și Nestlé Purina).

WSAVA (Asociația Veterinară Mondială pentru Animale Mici) și toate evenimentele asociate acestora sunt sponsorizate de aceleași trei companii.

Colegiul European de Medicină Internă Veterinară și evenimentele lor sunt sponsorizate de, ați ghicit, Cei Trei Mari.

Asociația medicală veterinară americană, Asociația veterinară australiană, Asociația dentară veterinară britanică, Consiliul pentru sănătatea animalelor de companie, chiar și iubita noastră BVA (Asociaţia Veterinară Britanică), sunt cel puțin parțial finanțate, direct sau indirect, de unul sau mai mulți dintre Cei Trei Mari producători de alimente pentru animalele de companie.

Și dacă ați avut îndoieli precum că sponsorizarea corporatistă ar putea influența perspectiva unei organizații, aruncați o privire asupra acestei liste de acțiuni pe care WSAVA (World Small Animal Veterinary Association – Asociația Veterinară Mondială pentru Animale Mici) a trimis-o recent către cei 200.000 de membri veterinari ai săi:

De aici reiese că o asociație veterinară uriașă, presupusă a fi imparțială, își instruiește membrii să-i împingă permanent, pe fiecare client, către schimbarea hranei animalului de companie, indiferent de starea acestui animal, chiar dacă este perfect sănătos. Nu este nevoie să fii Detectivul Columbo pentru a simți că ceva nu miroase a bine aici.

Spălat pe creier?

Deși „spălarea creierului” este sintagmă dură, este greu să găsești un termen care să se potrivească mai bine.  Începând cu școala veterinară și continuând de-a lungul carierei, medicii veterinari sunt bombardați continuu și intens cu un singur mesaj: că dietele veterinare ale Celor Trei Mari sunt cele mai bune și mai sigure opțiuni pentru toate animalele de companie.  Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că atât de mulți cred acest lucru, atât de vehement.

Așadar, data viitoare când veterinarul vă recomandă vreo pungă scumpă, albă și strălucitoare, plină cu cereale și aditivi, nu vă supărați pe el, pentru că nu știe ce face.

Nici nu poți să te enervezi prea tare pe Cei Trei Mari.  Nu mă înțelegeți greșit, ei sunt responsabili de mari nelegiuiri și lumea ar fi cu siguranță mai bună fără ei, dar învinuirea corporațiilor multinaționale gigantice pentru că exploatează o situație pentru a câștiga mai mulți bani, este ca și cum ai da vina pe urși pentru că fac caca prin pădure.  Este modul lor de a fi.

Nu, adevărații ticăloși de aici sunt asociațiile veterinare și, în special, universitățile care își vând atât de ușor studenții, personalul și întreaga profesie veterinară pentru un ban câștigat ușor.  Ca urmare a acțiunilor lor tenebroase din ultimele decenii, Cei Trei Mari s-au legat atât de mult de industria veterinară încât este acum imposibil să știm unde se termină unul și începe celălalt.

Referințe

Mii de mulțumiri oamenilor buni de la UKRMB pentru toată munca depusă în dezgroparea acestor documente.

  1. Corespondența dintre Royal Dick School of Veterinary Studies și Pedigree Master Foods. 1993-2003.  Dezvăluit către UKRMB ca urmare a cererii de liber acces la informații (LAI). Legătură
  2. Corespondență și contract între Royal Dick School of Veterinary School și Royal Canin. 2006.  Dezvăluit către UKRMB ca urmare a solicitării LAI. Legătură
  3. Solicitare LAI de dezvăluire de la Universitatea din Liverpool. 2006.  Dezvăluit către UKRMB. Legătură
  4. Solicitare LAI de dezvăluire de la Universitatea Bristol. 2005.  Dezvăluit către UKRMB. Legătură
  5. Solicitare LAI de dezvăluire de la Universitatea Bristol. 2007.  Dezvăluit către UKRMB. Legătură
  6. Memorandum de înțelegere și facturi între Hill's Pet Nutrition și Universitatea din Sydney. 2013.  Dezvăluit către Raw Meaty Bones. Legătură
  7. Acord între Hill's Pet Nutrition și Universitatea din Melbourne. 2017-19.  Dezvăluit către Raw Meaty Bones. Legătură
  8. Acord între Hill's Pet Nutrition și Universitatea din Melbourne. 2017-19.  Dezvăluit către Raw Meaty Bones. Legătură
***

Articolul original se găsește aici:

https://www.allaboutdogfood.co.uk/articles/has-your-vet-been-brainwashed

***

Articolul tradus se găsește şi aici, sub formă de PDF:  https://drive.google.com/file/d/1WZft6ckhOe72nCKcAZ88hn82bVqvEKg5/view?usp=sharing

***

David Jackson este creatorul și forța motrice a site-ului despre alimentele pentru câini.  Iubitor al câinilor și dedicat domeniului hranei lor, este expert în nutriție canină și a lucrat în industria alimentelor pentru aceștia.  A început munca la site în anul 2011, vrând să deschidă ochii oamenilor, pentru ca aceștia să nu mai privească resemnați cum animalele lor se îmbolnăvesc de pe urma alimentelor consumate, ci să fie în măsură să afle dacă o hrană e bună sau nu.  Astfel, el a decis să rupă orice legătură cu industria și să pornească lupta pe cont propriu.  În momentul de față site-ul AADF are evaluate peste 2.300 de alimente pentru câini (incluzând diferite sortimente/varietăți ale unor produse).  El este vizitat lunar de peste 200.000 de persoane, din 150 de țări.

David a suspectat mereu existența unei influențe nefaste asupra educației veterinarilor din partea marilor nume ale industriei alimentelor pentru animalele de companie (Mars, Nestlé și Colgate-Palmolive).  Intrat în posesia unor informații care i-au confirmat suspiciunile, el a scris articolul de față.

Articolul face referire la alte două articole mai vechi ale autorului, ale căror traduceri sunt și ele disponibile.

Primul, „Dominația în industria alimentelor pentru animalelor de companie - Cele Trei Mari corporații” arată cum greii domeniului, amintiți mai sus, pun profiturile mai presus de sănătatea animalelor, prin produsele de calitate foarte proastă pe care, prin reclamă neîncetată, le vând celor neavizați.  Traducerea articolului se găsește aici:  https://drive.google.com/file/d/12uvByE1kKAKkU_cUGUc5CEKEXoweMr2L/view?usp=sharing

Cel de al doilea, „Dietele cu prescripție medicală” arată modul în care alimente de calitate foarte proastă, cu efecte negative pe termen lung asupra sănătății animalelor, sunt prezentate ca alimente medicinale, singurele capabile să trateze o serie de boli.  Și aceste alimente sunt produse de aceleași nume mari ale industriei și promovate prin aceleași mijloace în afara eticii:  dezinformarea veterinarului şi ispitirea lui prin bani.  Traducerea articolului se găsește aici:  https://drive.google.com/file/d/1Z9EThAp8Z1en7yd-emTo1MzpySATUY6L/view?usp=sharing

Site-ul All About Dog Food se găsește aici:  https://www.allaboutdogfood.co.uk/

De interes imediat ar putea fi catalogul de produse al site-ului, aflat la adresa:  https://www.allaboutdogfood.co.uk/the-dog-food-directory


joi, 8 iulie 2021

Filmul documentar Pet FOOleD (Animăluțul păcălit - cu hrana)

Titlul filmului reprezintă un joc de cuvinte, foarte potrivit conținutului și mesajului său:

Pet FOOD = Hrană pentru animăluțe (animalele de companie)

Pet FOOleD = Animăluțul păcălit (cu hrana, în cazul de față)

Acest film a fost unul dintre cei doi factori majori care mi-au arătat că trebuie să schimb mâncarea câinilor mei.  (Celălalt factor a fost site-ul All About Dog Food.)  El are subtitrare în limba română şi poate fi urmărit  mai jos:

Sau poate fi urmărit direct pe YouTube, aici:

https://youtu.be/ws9_nfE8P8g

În acest documentar sunt discutate o serie de aspecte ce țin de hrănirea animalelor de companie cu alimentele speciale pentru ele, disponibile comercial. Între acestea se găsesc:

  • Faptul că în ultimii ani a crescut foarte mult numărul animalelor care suferă de boli asemănătoare cu ale oamenilor, având drept cauză dieta nesănătoasă.  Între aceste boli sunt: obezitatea, diabetul, artrita, alergii de tot felul, boli autoimune, cancer, ș.a.  Vinovați pentru aceste îmbolnăviri sunt oamenii care îi hrănesc, pentru că animalele nu le pot spune acestora „Nu!”.
  • Importanța hrănirii cu alimentația hărăzită de natură, prin evoluție, care este adecvată biologic și este calea prin care sănătatea animalelor poate fi menținuta pe termen lung.
  • Riscul pe care îl reprezintă hrana uscată, ea fiind neadecvată biologic și, de asemenea, o poartă larg deschisă pentru ingredientele periculoase pentru sănătate.
  • Riscul reprezentat de alimentele care au liste de ingrediente vagi, metodă prin care cumpărătorului i se ascunde conținutul real al acestor alimente.  Astfel se pot disimula rețete neadecvate biologic, ingrediente nedorite și/sau periculoase.
  • Lipsa de transparență a marilor companii producătoare de astfel de alimente, care profită de o legislație imatură pentru a face profit cu orice cost din partea sănătății animalelor, chiar dacă știu că hrana produsă le poate omorî.
  • Faptul că omul obișnuit nu poate deosebi o hrană bună de una proastă, în majoritatea cazurilor.
  • Faptul că suntem responsabili pentru sănătatea animalelor pe care le avem în grijă și, ca urmare, în interesul acestei sănătăți, trebuie să dobândim cunoștințele care să ne permită să le hrănim corespunzător.

Sunt prezentate și două mari scandaluri în care mii de animale au murit otrăvite de hrana primită, ce conținea ingrediente provenite din China.

Filmul, o producție independentă americană ce a avut premiera în anul 2016, constă dintr-o serie de interviuri cu medici veterinari, cu responsabili guvernamentali din domeniu, cu persoane ale căror animale au murit și cu persoane care au luptat pentru ca viața acestor animale să fie protejată iar vinovații să plătească.  Între cei intervievați se remarcă doctorul veterinar Karen Becker, o personalitate la scară mondială, fiind cel mai urmărit veterinar din lume, ce are în acest moment peste 2,2 milioane de urmăritori pe Facebook.

Conform Wikipedia, filmul a fost primit cu reacții majoritar pozitive, cu excepția celor venite de la industria de profil. Între acestea:

  • Publicația The Daily Journal a lăudat filmul, spunând că a demascat industria producătoare de alimente pentru animalele de companie.
  • Publicația Hammer To Nail a numit documentarul „impresionant”, ce ar trebui văzut de fiecare deținător de astfel de animale.
  • Publicația Holmes County Times-Advertiser a lăudat filmul spunând că el a dat în vileag faptul că industria, sub un control insuficient al legii, pune profitul mai presus de sănătatea animalelor.

Filmul este realizat de Kohl Harrington, în dubla postură de regizor și narator.  Lista persoanelor intervievate, în ordinea apariţiei, este următoarea (împreună cu momentul/minutul la care apare textul ce le descrie):

  • 03:06 - Dr. Karen Shaw Becker, Doctor în medicină veterinară - Reabilitator pentru fauna sălbatică, veterinar specialist în sănătate/stare de bine
  • 05:18 - Dr. Barbara Royal, specialist în medicină veterinară integrativă, autor, blogger, lector în domeniile nutriției, sănătății și medicinii veterinare holistice
  • 17:30 - Dr. William J. Burkholder, Doctor în medicină veterinară, Responsabil cu medicina veterinară în cadrul Agenției pentru Alimente și Medicamente, la Departamentul de alimente pentru animale
  • 18:51 - Dr. Annie Harvilicz, Doctor în medicină veterinară
  • 30:37 - Vince Field, Avocat pentru drepturi civile, beneficiar al unei burse ALDF (Fondul pentru apărarea juridică a animalelor),
  • 31:07 - Robert Waltz, Doctor în științe, președintele AAFCO în 2013
  • 31:43 - Duane Ekedahl, Președinte al Institutului pentru hrana animalelor de companie în 2014
  • 31:49 - Dr. Dan Mc Chesney, Doctor în științe, Director al Oficiului de Supraveghere şi Conformitate din cadrul FDA (Agenția pentru Alimente și Medicamente), Centrul pentru Medicină Veterinară
  • 32:47 - Shawn Buckley, Partener fondator al organizației „Just Food For Dogs” (Mâncare pentru câini, pur și simplu)
  • 35:23 - Susan Thixton, Partener fondator al organizației „Truth About Pet Food” (Adevărul despre mâncarea animalelor de companie)
  • 37:25 - Jay Edelson, Avocat al acțiunii colective de condamnare în justiție a Industriei hranei pentru animale de companie, din 2007
  • 39:43 - Dawn Majerczyk, inițiatoare a procesului de acțiune colectivă din 2007
  • 43:47 - Trent Clark, deținător al unei victime a delicateselor Chicken Jerky
  • 44:12 - Rachel Chambers, deținătoare a unei victime a delicateselor Chicken Jerky
  • 44:36 - Jill Sellers, deținătoare a unei victime a delicateselor Chicken Jerky
  • 46:55 - Tim & Rachel Chambers, deținători ai unei victime a delicateselor Chicken Jerky
  • 52:19 - Dr. Sebastien Gay, Doctor în științe, autor al lucrării „Companion Animal Capital” (Capitalul reprezentat de animalul de companie)

În cazul în care filmul vă va determina să vreți să știți mai multe despre nutriția sănătoasă, dau aici și câteva legături la resurse care pot fi de ajutor în această direcție:

Doctor Karen Becker:

Rodney Habib – supranumit „Jamie Oliver al hranei pentru animăluțe”, este descris de Wikipedia astfel: Rodney Habib este o celebritate a internetului, fiind cunoscut pentru blogging, realizarea de videoclipuri și activism pentru binele animalelor; el este fondatorul Planet Paws, cea mai apreciată și vizitată pagină de sănătate pentru animalele de companie de pe Facebook.  Informații furnizate de el pot fi găsite aici:

Dogs Naturally Magazine:

Truth About Pet Food (Susan Thixton):

All About Dog Food (David Jackson):

Iată și câteva informații culese de mine în urmă cu câțiva ani, când am început drumul către o hrană mai sănătoasă pentru animăluțele mele:

Trebuie știut că majoritatea aspectelor discutate în cazul alimentelor sănătoase pentru câini, sunt valabile și în cazul pisicilor.


 

Articol recomandat

De ce nu trăiesc câinii o veşnicie?

Este problema la care a încercat să găsească răspuns Rodney Habib, și pe care a prezentat-o în discursul său la conferința TEDx NSCC Waterfr...

Alte articole